Măduva spinării – caracteristici:
- este un cordon de țesut nervos;
- are o lungime de aprox. 45 cm;
- se extinde în jos dinspre encefal, prin canalul osos format de vertebre;
- constituie o continuare a encefalului;
- începe la nivelul găurii mari (foramen magnum) din osul occipital – la acest nivel țesutul nervos părăsește cutia craniană;
- partea terminală: în apropierea discului intervertebral care separă prima și a doua vertebră lombară;
- la capătul terminal se subțiază;
- partea sa externă (superficială) este albă – substanța albă, dată de aglomerări de teci de mielină care învelesc fibrele nervoase;
- partea sa internă este cenușie – substanța cenușie, justificată de alcătuirea ei în principal din corpi neuronali și interneuroni amielinici. Substanța cenușie a măduvei spinării este dispusă sub formă de coarne (anterior, lateral, posterior) observate în secțiune transversală.
Principalele regiuni ale măduvei spinării sunt:
- cervicală;
- toracică;
- lombară;
- sacrală;
- coccigiană.
De o parte și de alta a măduvei spinării, în laterala acesteia, încep 31 de perechi de prelungiri, denumite rădăcini nervoase și pot fi:
- rădăcini nervoase dorsale – iau naștere din coarnele posterioare ale măduvei spinării și sunt situate mai aproape de partea dorsală a corpului; în alcătuirea lor intră corpii celulari (datorită lor, rădăcinile dorsale sunt mai dilatate) și axonii neuronilor senzoriali care se orientează spre măduva spinării; aceste rădăcini sunt implicate în transmiterea informațiilor senzoriale; prin urmare, lezarea acestor rădăcini duce la pierderea senzațiilor primite de la receptori – anestezie;
- rădăcini nervoase ventrale – iau naștere din coarnele anterioare ale măduvei spinării și sunt situate mai aproape de partea ventrală a corpului; în alcătuirea lor intră axonii neuronilor motori care pleacă de la măduva spinării; aceste rădăcini sunt implicate în transmiterea comenzilor către mușchii scheletici; prin urmare, lezarea acestor rădăcini duce la pierderea capacității de răspuns la stimuli – paralizie.
Totodată, în secțiune transversală la nivelul măduvei spinării se observă fisura mediană anterioară (orientată anterior, către corpul vertebrei) și șanțul median posterior (orientat posterior).
Funcțiile măduvei spinării în coordonarea nervoasă:
- centru coordonator pentru arcul reflex;
- rețea de legătură între SNP și encefal bidirecțională (encefal – mușchi și glande), făcută prin intermediul axonilor neuronilor care formează tracturi nervoase: tracturi ascendente (traiect ascendent din măduvă) și tracturi descendente (informația este transmisă dinspre encefal spre efectori: mușchi și glande).
Meningele sunt 3 membrane care înconjoară și protejează măduva spinării și encefalul, iar de la exterior către interior, sunt:
- dura mater – strat exterior, alcătuită din țesut conjunctiv fibros rezistent, numeroase vase de sânge și nervi;
- arahnoida – strat subțire, prezintă aspect de rețea; are anumite structuri care sunt implicate în reabsorbția lichidului cefalorahidian;
- pia mater – strat foarte subțire, bogat vascularizat.
Sinusul dural drenează sângele de la nivelul circulației venoase cerebrale și lichid cefalorahidian din spațiul subarahnoidian. Pe imaginea de mai sus, unde se indică sinusul dural, ar fi mai corect "granulație arahnoidiană". Aceste granulații arahnoidiene sunt de fapt proiecții ale membranei arahnoide în sinusurile durale care permit lichidului cefalorahidian să treacă din spațiul subarahnoidian în sinusul venos dural.
Între arahnoidă și pia mater se găsește un spațiu denumit spațiu subarahnoidian, în interiorul căruia se află un lichid clar, de consistență apoasă, denumit lichid cefalorahidian. Acesta se întâlnește și în canalul central al măduvei spinării (canalul ependimar), precum și în interiorul ventriculilor (cavităților) encefalului. Lichidul cefalorahidian se aseamănă cu limfa și are rolul de a satisface nutrițional și gazos neuronii din SNC. În cazul în care se suspectează o patologie a SN, se recurge la procedura denumită, „puncție rahidiană” și se poate recolta probă din lichidul cefalorahidian și ulterior să se investigheze aceasta.